LUCIAN BLAGA, OMUL, ÎN DIALOG CU ISTORIA. EXERCIȚIU DE PEDAGOGIE INTERCULTURALĂ

Lucian Blaga nu a refuzat amintirile, călătoria în propriul destin. Hronicul şi cântecul vârstelor este expresia unei creaţii laborioase, cu accentul pus pe actul deliberativ. Lucian Blaga nu a refuzat călătoria în propriul destin. Convins că propria-i existenţă poate fi rememorată, s-a hotărât să facă din anotimpurile vieţii sursă pentru artă, substanţa ei, fără să ajungă aici din obligaţie sau din ignorarea a ceea ce a fost. Călătoria în timp, Lucian Blaga a făcut-o cu decenţă, departe de orgoliul lui Goethe sau vanitatea neascunsă a lui Chateaubriand. Memorialistul român se înfăţişează cu singura dorinţă de a comemora fapte şi de a se mărturisi, dominând masa amintirilor prin puterea inteligenţei şi de la înălţimea experienţei şi a înţelepciunii la care a ajuns.