Surface and Low Altitude Surveys on the Military Vici from Sălaj County (Dacia Porolissensis) / Cercetări de suprafaţă şi de joasă altitudine la vici militari din judeţul Sălaj (Dacia Porolissensis)
{"title":"Surface and Low Altitude Surveys on the Military Vici from Sălaj County (Dacia Porolissensis) / Cercetări de suprafaţă şi de joasă altitudine la vici militari din judeţul Sălaj (Dacia Porolissensis)","authors":"Horaţiu Cociș","doi":"10.55201/rone9270","DOIUrl":null,"url":null,"abstract":"Așezările civilie care apar, funcţionează și se dezvoltă lângă castrele auxiliare s-au constituit de-a lungul deceniilor în direcţii explicite de cercetare. Situaţia acestor așezări aferente castrelor din provincia romană limitrofă Dacia Porolissensis este încă la un nivel incipient și speculativ. Prezentul studiu cuanti&că o serie de cercetări perieghetice întreprinse în zonele așezărilor civile de lângă castrele auxiliare de la Buciumi (com. Buciumi), Românași (com. Românași), Brusturi-Romita (com. Creaca) respectiv Tihău (com. Surduc). Deși pentru &ecare dintre ele există informaţii mai mult sau mai puţin relevante despre localizarea lor, lipsa unei cercetări intensive de suprafaţă cât și o cartare a extensiei ceramicii au fost motivele pentru care ne-am propus, în această primă fază, reluarea problematicii. Agricultura intensivă practicată în toate cazurile menţionate ne-a facilitat cercetarea de teren, &ind în &nal identi&cate perimetrele teoretice ale acestor vici militares. Cartările au fost făcute utilizând un GPS RTK Hi-Target V90, &ind înregistrate în totalitate concentraţiile de ceramică observabile la suprafaţă, utilizând un sistem de griduri. Pe baza punctelor obţinute s-au calculat în a doua fază densităţile acestor concentraţii de fragmente ceramice, obţinând astfel modele geostatistice bazate pe densitatea materialului. Nu în ultimul rând, suprafaţa astfel identi&-cată a fost supusă unor procedee de fotogra&ere aeriană pentru a obţine ulterior modele digitale 3D ale terenului, cu un grad de &delitate ridicat, cât și pentru a încerca identi&carea, pe cât este posibil, a noi structuri pe baza diferenţei de elevaţie. Limitele metodelor sunt evidente, ele reprezentând strict distribuţia materialului pe suprafaţa așezărilor și modelarea 3D a suprafeţelor cercetate.","PeriodicalId":383374,"journal":{"name":"Analele Banatului XXVI 2018","volume":"49 1","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0000,"publicationDate":"2018-01-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":"1","resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":null,"PeriodicalName":"Analele Banatului XXVI 2018","FirstCategoryId":"1085","ListUrlMain":"https://doi.org/10.55201/rone9270","RegionNum":0,"RegionCategory":null,"ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":null,"EPubDate":"","PubModel":"","JCR":"","JCRName":"","Score":null,"Total":0}
引用次数: 1
Abstract
Așezările civilie care apar, funcţionează și se dezvoltă lângă castrele auxiliare s-au constituit de-a lungul deceniilor în direcţii explicite de cercetare. Situaţia acestor așezări aferente castrelor din provincia romană limitrofă Dacia Porolissensis este încă la un nivel incipient și speculativ. Prezentul studiu cuanti&că o serie de cercetări perieghetice întreprinse în zonele așezărilor civile de lângă castrele auxiliare de la Buciumi (com. Buciumi), Românași (com. Românași), Brusturi-Romita (com. Creaca) respectiv Tihău (com. Surduc). Deși pentru &ecare dintre ele există informaţii mai mult sau mai puţin relevante despre localizarea lor, lipsa unei cercetări intensive de suprafaţă cât și o cartare a extensiei ceramicii au fost motivele pentru care ne-am propus, în această primă fază, reluarea problematicii. Agricultura intensivă practicată în toate cazurile menţionate ne-a facilitat cercetarea de teren, &ind în &nal identi&cate perimetrele teoretice ale acestor vici militares. Cartările au fost făcute utilizând un GPS RTK Hi-Target V90, &ind înregistrate în totalitate concentraţiile de ceramică observabile la suprafaţă, utilizând un sistem de griduri. Pe baza punctelor obţinute s-au calculat în a doua fază densităţile acestor concentraţii de fragmente ceramice, obţinând astfel modele geostatistice bazate pe densitatea materialului. Nu în ultimul rând, suprafaţa astfel identi&-cată a fost supusă unor procedee de fotogra&ere aeriană pentru a obţine ulterior modele digitale 3D ale terenului, cu un grad de &delitate ridicat, cât și pentru a încerca identi&carea, pe cât este posibil, a noi structuri pe baza diferenţei de elevaţie. Limitele metodelor sunt evidente, ele reprezentând strict distribuţia materialului pe suprafaţa așezărilor și modelarea 3D a suprafeţelor cercetate.