Cultul Muzelor în coloniile milesiene de la Pontul Euxin

Abstract

Studiul nostru are ca obiect cultul Muzelor în coloniile milesiene situate pe țărmurile Pontul Euxin. Cercetarea noastră se bazează pe analiza izvoarelor epigrafice și a câtorva documente arheologice (statuete ale unor muze). Un decret onorific descoperit la Istros, care datează de la mijlocul secolului al III-lea î. Hr., menționează un Μουσεῖον, de unde se poate deduce existența, încă din epoca elenistică, a unui cult al Muzelor în cea mai veche colonie greacă de pe țărmul vestic al Pontului Euxin. Decretul histrian în cinstea lui Diogenes, fiul lui Diogenes ne face cunoscut faptul că tatăl destinatarului decretului, Diogenes, fiul lui Glaukias consacrase un sanctuar Muzelor (Mouseion) și oferise 300 de stateri pentru sacrificiile săvârșite cu ocazia sărbătorii Mouseia și pentru banchetul oferit cetățenilor. În virtutea acestui fapt, decretul stipulează să i se acorde lui Diogenes, fiul lui Diogenes și urmașilor săi, preoția ereditară a templului Muzelor. Textul decretului lasă să se înțeleagă că preoţia cu care este investit Diogenes este publică, ceea ce justifică presupunerea că, înainte de data emiterii decretului, cultul Muzelor a putut fi la Istros un cult privat, fiind practicat doar în cadrul familiei întemeietorului său. În ceea ce privește Mouseion-ul histrian, este limpede că acesta era un lăcaş de cult închinat Muzelor, la început ca sanctuar privat al lui Diogenes, fiul Glaukias, iar mai târziu cedat cetăţii de către fiul ctitorului, după investirea lui cu preoţia publică a Muzelor. Cultul Muzelor a fost atestat recent la Olbia de câteva documente arheologice și epigrafice descoperite într-o casă monumentală cu altar, situată în cartierul de nord al « orașului de jos », unde se presupune că se găsea un sanctuar al Muzelor (Mouseion). Un argument decisiv în acest sens îl constituie un graffiti gravat pe un vas attic în firnis negru găsit din întâmplare în 2004, în presupusul Mouseion olbian, unde s-ar putea citi cuvântul [ΜΟΥ]ΣΕΙΟΝ, și anume [Mo]υσεῖον. Alți doi graffiti și o statuie fragmentară de marmură care reprezintă o muză permit să se presupună că casa cu o curte largă și un altar situată în cartierul de nord al « orașului de jos », de unde provin aceste documente, ar putea fi un fel de Mouseion privat.