{"title":"Global economic crisis: A role for work and organisational psychology","authors":"I. Robertson","doi":"10.24837/PRU.2009.1.342","DOIUrl":"https://doi.org/10.24837/PRU.2009.1.342","url":null,"abstract":"","PeriodicalId":37470,"journal":{"name":"Psihologia Resurselor Umane","volume":null,"pages":null},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2020-01-24","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"45169649","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
Mergers and acquisitions are corporate events with the potential of creating a high level of stress, with psychological, behavioural and physical consequences, raising problems to both: the functionality of the individuals and of their organizations. In the context of growth of foreign direct investments in Romania and the lack of researches conducted on this type of organizational combinations, this study aims to identify the main stressors associated with the acquisition of a Romanian company by a foreign investor and the moderating effect of organizational commitment of the stress – outcomes relationship. The research was based on the stress model developed by Cartwright & Cooper (2002). The results revealed a moderate level of stress, moderate personal health and a low level of organizational commitment. We did not find support for the moderator role of organizational commitment on the stress-outcome relationship. Only the direct effect of stress on physical health and psychological wellbeing were supported. The hierarchical regression revealed that the perceived commitment of the organization toward its members moderates the stress - health relationship. We regard these results as optimistic, suggesting possibilities of managing the post-acquisition integration process in a manner that diminishes the negative consequences generally associated with these changes.
{"title":"Efectul moderator al angajamentului organizațional asupra relației dintre sursele de presiune si consecințele stresului, în cazul unei achiziții internaționale","authors":"Andreea Budean, H. Pitariu","doi":"10.24837/pru.v6i2.361","DOIUrl":"https://doi.org/10.24837/pru.v6i2.361","url":null,"abstract":"\u0000Mergers and acquisitions are corporate events with the potential of creating a high level of stress, with psychological, behavioural and physical consequences, raising problems to both: the functionality of the individuals and of their organizations. In the context of growth of foreign direct investments in Romania and the lack of researches conducted on this type of organizational combinations, this study aims to identify the main stressors associated with the acquisition of a Romanian company by a foreign investor and the moderating effect of organizational commitment of the stress – outcomes relationship. The research was based on the stress model developed by Cartwright & Cooper (2002). The results revealed a moderate level of stress, moderate personal health and a low level of organizational commitment. We did not find support for the moderator role of organizational commitment on the stress-outcome relationship. Only the direct effect of stress on physical health and psychological wellbeing were supported. The hierarchical regression revealed that the perceived commitment of the organization toward its members moderates the stress - health relationship. We regard these results as optimistic, suggesting possibilities of managing the post-acquisition integration process in a manner that diminishes the negative consequences generally associated with these changes. \u0000 \u0000 ","PeriodicalId":37470,"journal":{"name":"Psihologia Resurselor Umane","volume":null,"pages":null},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2020-01-23","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"47367279","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
Competențele si-au câstigat în prezent un loc important în analiza activității în situațiile de muncă. Pot fi întâlnite în contexte diverse, care trebuie să fie cunoscute pentru a evita ambiguități în folosirea lor. După câteva elemente asupra istoricului competențelor în psihologia muncii si în ergonomie, ne propunem să examinăm relația lor cu activitatea, sarcina, tehnica si puterea de acțiune, accentuând necesitatea de a lua în considerare punctul de vedere al dezvoltării acestora. Anumite orientări de cercetare sunt necesare în ceea ce priveste metodologiile de analiză si competențele colective. Concluzia insistă pe importanța situării analizei competențelor în corelare cu analiza activității si a sarcinii.
{"title":"Les compétences dans l’activité et leur analyse","authors":"J. Leplat","doi":"10.24837/PRU.V6I2.359","DOIUrl":"https://doi.org/10.24837/PRU.V6I2.359","url":null,"abstract":"Competențele si-au câstigat în prezent un loc important în analiza activității în situațiile de muncă. Pot fi întâlnite în contexte diverse, care trebuie să fie cunoscute pentru a evita ambiguități în folosirea lor. După câteva elemente asupra istoricului competențelor în psihologia muncii si în ergonomie, ne propunem să examinăm relația lor cu activitatea, sarcina, tehnica si puterea de acțiune, accentuând necesitatea de a lua în considerare punctul de vedere al dezvoltării acestora. Anumite orientări de cercetare sunt necesare în ceea ce priveste metodologiile de analiză si competențele colective. Concluzia insistă pe importanța situării analizei competențelor în corelare cu analiza activității si a sarcinii.","PeriodicalId":37470,"journal":{"name":"Psihologia Resurselor Umane","volume":null,"pages":null},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2020-01-23","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"42034335","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
This study is aimed to show the influence of cognitive and non-cognitive factors on decisional efficiency through the design of a theoretical-explicative model and by testing it against reality. This model reflects the link between cognitive variables, personality variables and decisional performance. The participants in this study (N=88) are managers in a IT&C company and have an average age of 32.3 years and a average working seniority of 8.6 years, 74.9% being males and 25.1 % being females. The instruments used were California Psychological Inventory (CPI 260 items form), a questionnaire for assessing the decisional style, a decision making questionnaire, decisional skills test (BTPAC), and Raven standard test, Plus form, a questionnaire for assessing cognitive complexity and Melbourne decision making questionnaire. In order to evaluate decisional performance I developed an behaviorally anchored scale. The evaluation of cognitive competencies, defined in behavioral terms like decision making performance and cognitive complexity, together with the personality dimensions, help us to select managers with an increased adaptive orientation to organizational change and a better decisional performance
{"title":"Implicațiile factorilor cognitivi si de personalitate în luarea deciziilor – un model teoretico-explicativ","authors":"D. Vîrgă","doi":"10.24837/pru.v6i2.363","DOIUrl":"https://doi.org/10.24837/pru.v6i2.363","url":null,"abstract":"This study is aimed to show the influence of cognitive and non-cognitive factors on decisional efficiency through the design of a theoretical-explicative model and by testing it against reality. This model reflects the link between cognitive variables, personality variables and decisional performance. \u0000The participants in this study (N=88) are managers in a IT&C company and have an average age of 32.3 years and a average working seniority of 8.6 years, 74.9% being males and 25.1 % being females. \u0000The instruments used were California Psychological Inventory (CPI 260 items form), a questionnaire for assessing the decisional style, a decision making questionnaire, decisional skills test (BTPAC), and Raven standard test, Plus form, a questionnaire for assessing cognitive complexity and Melbourne decision making questionnaire. In order to evaluate decisional performance I developed an behaviorally anchored scale. \u0000The evaluation of cognitive competencies, defined in behavioral terms like decision making performance and cognitive complexity, together with the personality dimensions, help us to select managers with an increased adaptive orientation to organizational change and a better decisional performance","PeriodicalId":37470,"journal":{"name":"Psihologia Resurselor Umane","volume":null,"pages":null},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2020-01-23","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"46214300","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
{"title":"INTERVIUL PSIHOLOGILOR PRACTICIENI SUB SUPERVIZARE PENTRU TRECEREA LA STADIUL DE PSIHOLOG PRACTICIANT AUTONOM","authors":"Redacția","doi":"10.24837/pru.v6i1.354","DOIUrl":"https://doi.org/10.24837/pru.v6i1.354","url":null,"abstract":"","PeriodicalId":37470,"journal":{"name":"Psihologia Resurselor Umane","volume":null,"pages":null},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2020-01-21","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"45367665","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
{"title":"LANDY, F.J. & CONTE, J.M. (2007). Work in the 21st Century. An Introduction to Industrial and Organizational Psychology. Malden: Blackwell Publishing","authors":"H. Pitariu, Andrea Budean","doi":"10.24837/PRU.2007.2.369","DOIUrl":"https://doi.org/10.24837/PRU.2007.2.369","url":null,"abstract":"","PeriodicalId":37470,"journal":{"name":"Psihologia Resurselor Umane","volume":null,"pages":null},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2020-01-21","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"43267317","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
This study aims to identify which variables are presents in a context of organizational change and to examine how they are antecedents of the leader’s organizational commitment (EO), either separately or jointly. These variables can also have some effects on the collaborator’s affective commitment to the supervisor. The case of a French public hospital will be–taken as an example to develop the context of these perspectives of research and application.
{"title":"Engagement organisationnel en situation de changement: quelles perspectives dans un hôpital public? Revue de question","authors":"É. Doutre","doi":"10.24837/PRU.V6I1.347","DOIUrl":"https://doi.org/10.24837/PRU.V6I1.347","url":null,"abstract":"This study aims to identify which variables are presents in a context of organizational change and to examine how they are antecedents of the leader’s organizational commitment (EO), either separately or jointly. These variables can also have some effects on the collaborator’s affective commitment to the supervisor. The case of a French public hospital will be–taken as an example to develop the context of these perspectives of research and application.","PeriodicalId":37470,"journal":{"name":"Psihologia Resurselor Umane","volume":null,"pages":null},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2020-01-21","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"42440149","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
{"title":"CONFERINŢA PROFILES INTERNATIONAL Ediţia a IV - a 3 – 5 Octombrie 2007, Braşov","authors":"Doru Dima","doi":"10.24837/PRU.2007.2.373","DOIUrl":"https://doi.org/10.24837/PRU.2007.2.373","url":null,"abstract":"","PeriodicalId":37470,"journal":{"name":"Psihologia Resurselor Umane","volume":null,"pages":null},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2020-01-21","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"43599813","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
Profesia de psiholog, la fel ca oricare alta, presupune respectarea unor norme deontologice, aceasta cu atât mai mult cu cât obiectul principal al intervenţiilor psihologilor il formează fiinţa umană. Or, psihologii, prin natura profesiei lor, trebuie să se implice activ in respectarea intimităţii si a integrităţii psihice a fiecărei persoane, să promoveze si să protejeze drepturile fundamentale ale omului. Psihologii, prin profesia pe care o practică, sunt preocupaţi de imbogăţirea cunostinţelor despre comportamentul uman, de inţelegerea propriilor manifestări si ale altora, de utilizarea cunostinţelor stiinţifice de psihologie pentru promovarea unei integrări optime socio-profesionale. Desi psihologia este considerată o stiinţa relativ tânără, ea a realizat, in cei peste 100 de ani de existenţă progrese remarcabile, dovedindu-si utilitatea oriunde este prezent omul: la locul de muncă, in scoală, in clinică, in viaţa politică, in armată etc. De-a lungul timpului s-au conturat numeroase fundamentări teoretice cu consecinţe aplicative sau structuri interpretative care au revoluţionat societatea. Psihologia stucturalistă, freudismul, behaviorismul, si mai recent psihologia cognitivă s-au dovedit a fi modalităţi de abordare a psihicului si a comportamentului uman cu repercusiuni benefice asupra calităţii vieţii psihice a oamenilor. Dar, poate ceea ce este demn de subliniat este faptul că psihologii prin aplicaţiile practice in care s-au implicat, intotdeauna si-au fixat ca obiectiv fundamental optimizarea acţiunilor factorului uman, sprijinirea nemijlocită a oamenilor, indiferent in ce postură ar fi ei: elev, muncitor, militar, manager sau client. O intervenţie de natură psihologică, oricare ar fi natura ei, de orientare profesională, consiliere psihologică, selecţie profesională, evaluarea profesională etc. rămâne imprimată in mintea beneficiarului mulţi ani după epuizarea evenimentului respectiv. Campbell (1974) a arătat că o acţiune de consiliere de orientare profesională, nu numai că marchează viaţa profesională a unui tânăr, dar constituie un eveniment pe care acesta si-l aminteste si după 20 de ani cu o fidelitate destul de mare. Autorii acestui studiu s-au confruntat adesea cu situaţii in care persoanele cu care au interacţionat au povestit despre iniţiativele Oficiilor de Orientare Profesională din anii 1940, la distanţă de 30 de ani. Se sublinia atât profesionalismul cu care au fost conduse intervenţiile psihologice, cât si obiectivitatea psihologului in luarea unor decizii legate de rezultatele examenului de orientare si selecţie profesională sau de optimizări de natură ergonomică.
{"title":"Psihologia ca profesie și deontologia intervențiilor psihologice în managementul resurselor umane","authors":"H. Pitariu, Ioan Radu","doi":"10.24837/PRU.V6I1.341","DOIUrl":"https://doi.org/10.24837/PRU.V6I1.341","url":null,"abstract":"Profesia de psiholog, la fel ca oricare alta, presupune respectarea unor norme deontologice, aceasta cu atât mai mult cu cât obiectul principal al intervenţiilor psihologilor il formează fiinţa umană. Or, psihologii, prin natura profesiei lor, trebuie să se implice activ in respectarea intimităţii si a integrităţii psihice a fiecărei persoane, să promoveze si să protejeze drepturile fundamentale ale omului. Psihologii, prin profesia pe care o practică, sunt preocupaţi de imbogăţirea cunostinţelor despre comportamentul uman, de inţelegerea propriilor manifestări si ale altora, de utilizarea cunostinţelor stiinţifice de psihologie pentru promovarea unei integrări optime socio-profesionale. Desi psihologia este considerată o stiinţa relativ tânără, ea a realizat, in cei peste 100 de ani de existenţă progrese remarcabile, dovedindu-si utilitatea oriunde este prezent omul: la locul de muncă, in scoală, in clinică, in viaţa politică, in armată etc. De-a lungul timpului s-au conturat numeroase fundamentări teoretice cu consecinţe aplicative sau structuri interpretative care au revoluţionat societatea. Psihologia stucturalistă, freudismul, behaviorismul, si mai recent psihologia cognitivă s-au dovedit a fi modalităţi de abordare a psihicului si a comportamentului uman cu repercusiuni benefice asupra calităţii vieţii psihice a oamenilor. Dar, poate ceea ce este demn de subliniat este faptul că psihologii prin aplicaţiile practice in care s-au implicat, intotdeauna si-au fixat ca obiectiv fundamental optimizarea acţiunilor factorului uman, sprijinirea nemijlocită a oamenilor, indiferent in ce postură ar fi ei: elev, muncitor, militar, manager sau client. O intervenţie de natură psihologică, oricare ar fi natura ei, de orientare profesională, consiliere psihologică, selecţie profesională, evaluarea profesională etc. rămâne imprimată in mintea beneficiarului mulţi ani după epuizarea evenimentului respectiv. Campbell (1974) a arătat că o acţiune de consiliere de orientare profesională, nu numai că marchează viaţa profesională a unui tânăr, dar constituie un eveniment pe care acesta si-l aminteste si după 20 de ani cu o fidelitate destul de mare. Autorii acestui studiu s-au confruntat adesea cu situaţii in care persoanele cu care au interacţionat au povestit despre iniţiativele Oficiilor de Orientare Profesională din anii 1940, la distanţă de 30 de ani. Se sublinia atât profesionalismul cu care au fost conduse intervenţiile psihologice, cât si obiectivitatea psihologului in luarea unor decizii legate de rezultatele examenului de orientare si selecţie profesională sau de optimizări de natură ergonomică.","PeriodicalId":37470,"journal":{"name":"Psihologia Resurselor Umane","volume":null,"pages":null},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2020-01-21","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"45359509","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
京公网安备 11010802042870号
京ICP备2023020795号-1
扫码关注我们
求助内容：
应助结果提醒方式：