Studiul nostru are ca obiect cultul zeilor medicinei (Asclepios, Hygieia și Telesphoros) și reprezentările lor iconografice în coloniile milesiene situate pe țărmurile Pontului Euxin. Cercetarea noastră se bazează pe studiul documentelor epigrafice, literare, numismatice și arheologice (altare, basoreliefuri votive, statui monumentale, statuete). Zeii medicinei sunt adorați cu epicleze specifice care se regăsesc în spațiul cultual grec. Într-o primă etapă, în cursul secolului al IV-lea î. Hr., cultul lui Asclepios a fost introdus în panteoanele Olbiei și Panticapaionului. Într-o a doua etapă, începând din secolul al III-lea î. Hr., cultul zeilor medicinei a cunoscut o largă răspândire în Tracia, Moesia Inferior, și pe țărmurile sudic și vestic ale Pontului Euxin, mai ales după transformarea Traciei în provincie romană (46 d. Hr.). Majoritatea dovezilor referitoare la cultele lui Asclepios și al Hygiei, descoperite în coloniile milesiene situate pe țărmul sudic al Pontului Euxin datează din epoca romană. Reprezentările iconografice ale zeilor medicinei se caracterizează printr-o extraordinară uniformitate și reproduc fidel tipurile iconografice grecești.
{"title":"Zeii medicinei în coloniile milesiene de la Pontul Euxin: cult și reprezentare iconografică","authors":"Remus Mihai Feraru","doi":"10.46535/ca.30.2.12","DOIUrl":"https://doi.org/10.46535/ca.30.2.12","url":null,"abstract":"Studiul nostru are ca obiect cultul zeilor medicinei (Asclepios, Hygieia și Telesphoros) și reprezentările lor iconografice în coloniile milesiene situate pe țărmurile Pontului Euxin. Cercetarea noastră se bazează pe studiul documentelor epigrafice, literare, numismatice și arheologice (altare, basoreliefuri votive, statui monumentale, statuete). Zeii medicinei sunt adorați cu epicleze specifice care se regăsesc în spațiul cultual grec. Într-o primă etapă, în cursul secolului al IV-lea î. Hr., cultul lui Asclepios a fost introdus în panteoanele Olbiei și Panticapaionului. Într-o a doua etapă, începând din secolul al III-lea î. Hr., cultul zeilor medicinei a cunoscut o largă răspândire în Tracia, Moesia Inferior, și pe țărmurile sudic și vestic ale Pontului Euxin, mai ales după transformarea Traciei în provincie romană (46 d. Hr.). Majoritatea dovezilor referitoare la cultele lui Asclepios și al Hygiei, descoperite în coloniile milesiene situate pe țărmul sudic al Pontului Euxin datează din epoca romană. Reprezentările iconografice ale zeilor medicinei se caracterizează printr-o extraordinară uniformitate și reproduc fidel tipurile iconografice grecești.","PeriodicalId":169679,"journal":{"name":"Cercetări Arheologice","volume":"161 4","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2023-11-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"135713854","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
This article offers a review of the evidence that give insight into the religious ideas and cultic practices of soldiers and officers in the garrison of Tyras. In the southern part of the citadel, two structures were discovered, identified by the researchers as temples. A votive altar dedicated by a military sailor to the god with an epithet Invicto (Mithras or Hercules) and three fragmentary votive slabs with dedicatory inscriptions were also discovered at this area. A fragment of the limestone pediment of a small building with a dedicatory inscription in honor of the emperor was found within the citadel area. In the northern part of the citadel a marble relief depicting Artemis/ Diana and a marble statuette of Priapus were discovered. A structure located outside the citadel may be associated with the religious life of the Tyras garrison. It has an apse leaning against it on the east side. This structure might have been a sanctuary, dedicated to some unofficial cults of the Roman army, probably a Mithraeum. Indirectly, this assumption is confirmed by the fragments of reliefs depicting a Thracian horseman and a Mithras Tauroctony found in the adjacent area.
{"title":"Archaeological and Epigraphic Evidence about the Religious Life of the Roman Garrison in Tyras","authors":"Kateryna Savelieva","doi":"10.46535/ca.30.2.13","DOIUrl":"https://doi.org/10.46535/ca.30.2.13","url":null,"abstract":"This article offers a review of the evidence that give insight into the religious ideas and cultic practices of soldiers and officers in the garrison of Tyras. In the southern part of the citadel, two structures were discovered, identified by the researchers as temples. A votive altar dedicated by a military sailor to the god with an epithet Invicto (Mithras or Hercules) and three fragmentary votive slabs with dedicatory inscriptions were also discovered at this area. A fragment of the limestone pediment of a small building with a dedicatory inscription in honor of the emperor was found within the citadel area. In the northern part of the citadel a marble relief depicting Artemis/ Diana and a marble statuette of Priapus were discovered. A structure located outside the citadel may be associated with the religious life of the Tyras garrison. It has an apse leaning against it on the east side. This structure might have been a sanctuary, dedicated to some unofficial cults of the Roman army, probably a Mithraeum. Indirectly, this assumption is confirmed by the fragments of reliefs depicting a Thracian horseman and a Mithras Tauroctony found in the adjacent area.","PeriodicalId":169679,"journal":{"name":"Cercetări Arheologice","volume":"160 5","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2023-11-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"135713859","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
Corina Anca Simion, Maria Loredana Marin, Elena Alexandra Ispas, Cristian Mǎnǎilescu, Alexandru Rǎzvan Petre, Eugen S. Teodor
Datarea radiocarbon prin metoda spectrometriei de masǎ cu ioni acceleraţi AMS, folositǎ din 2012 la IFIN-HH Mǎgurele, a oferit recent cadrul ştiinţific pentru un studiu interdisciplinar, atât din punct de vedere arheologic cât şi arheometric, aplicat unor materiale din lemn sau derivaţi ai lemnului. Primele rezultate radiocarbon calibrate obţinute pe şase eşantioane prelevate la Mǎguricea Branului în 2021 au plasat majoritatea probelor într-un interval în jurul secolului al XIII-lea, unele diferenţe putând fi explicate pe baza unor parametri ce sunt prezentaţi în acest articol. Cele patru probe similare suplimentare rezultate din campania 2022 au oferit date radiocarbon calibrate foarte diferite de estimǎri, dar şi faţǎ de cele anterioare. Deşi aceste probe au justificat dezvoltarea în laborator a unei metode noi de pre-tratare, pentru „lemn carbonificat”, unele rezultate nu au putut fi explicate din punct de vedere tehnic prin încadrarea în cei trei parametri: terminus post quem, time-width, apparent ages, aplicabili materialelor din lemn şi derivaţi, şi deci nu au putut oferi date relevante din punct de vedere arheologic. Lucrarea poate fi de interes pentru arheologii care folosesc probe de lemn pentru datarea AMS.
{"title":"Datarea radiocarbon a unor probe de lemn şi derivaţi din lemn, ca urmare a unor tratamente termice. Un punct de vedere arheometric asupra unor eşantioane de la Mǎguricea Branului","authors":"Corina Anca Simion, Maria Loredana Marin, Elena Alexandra Ispas, Cristian Mǎnǎilescu, Alexandru Rǎzvan Petre, Eugen S. Teodor","doi":"10.46535/ca.30.2.18","DOIUrl":"https://doi.org/10.46535/ca.30.2.18","url":null,"abstract":"Datarea radiocarbon prin metoda spectrometriei de masǎ cu ioni acceleraţi AMS, folositǎ din 2012 la IFIN-HH Mǎgurele, a oferit recent cadrul ştiinţific pentru un studiu interdisciplinar, atât din punct de vedere arheologic cât şi arheometric, aplicat unor materiale din lemn sau derivaţi ai lemnului. Primele rezultate radiocarbon calibrate obţinute pe şase eşantioane prelevate la Mǎguricea Branului în 2021 au plasat majoritatea probelor într-un interval în jurul secolului al XIII-lea, unele diferenţe putând fi explicate pe baza unor parametri ce sunt prezentaţi în acest articol. Cele patru probe similare suplimentare rezultate din campania 2022 au oferit date radiocarbon calibrate foarte diferite de estimǎri, dar şi faţǎ de cele anterioare. Deşi aceste probe au justificat dezvoltarea în laborator a unei metode noi de pre-tratare, pentru „lemn carbonificat”, unele rezultate nu au putut fi explicate din punct de vedere tehnic prin încadrarea în cei trei parametri: terminus post quem, time-width, apparent ages, aplicabili materialelor din lemn şi derivaţi, şi deci nu au putut oferi date relevante din punct de vedere arheologic. Lucrarea poate fi de interes pentru arheologii care folosesc probe de lemn pentru datarea AMS.","PeriodicalId":169679,"journal":{"name":"Cercetări Arheologice","volume":"160 3","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2023-11-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"135713769","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
Alin Frînculeasa, Monica Mărgărit, Daniel Garvăn, Adrian Bălășescu
Ansamblul arheologic analizat în acest studiu provine din situl preistoric pluristratificat de la Șoimești – Merez (jud. Prahova). Piesele au fost descoperite în nivelurile de locuire atribuite perioadei timpurii a epocii bronzului și într-un mormânt de inhumație. Din os au fost confecționate mai ales vârfuri, urmate de falange perforate, dăltițe și un ac, în timp ce din corn a fost confecționată o daltă, iar din dinte, un racloir și un pandantiv. În mormânt, alături de alte piese de inventar funerar (vase, inel de argint, artefacte de cupru), au fost depuse pandantive de dinte de mamifere, alături de mărgele circulare de cochilie de bivalvă / scoică și tubulare de cochilie de scafopod. Toate piesele au fost analizate atât macroscopic, cât și microscopic, cu scopul de a reconstitui schemele tehnologice de transformare ale materiilor prime, precum și modalitățile de utilizare sugerate de modul de dezvoltare al uzurii. În final, pornind de la tipologia pieselor descoperite în situl preistoric de la Șoimești, am căutat să identificăm analogii în contexte culturale contemporane.
{"title":"Industria materiilor dure animale din situl preistoric de la Șoimești – Merez (jud. Prahova)","authors":"Alin Frînculeasa, Monica Mărgărit, Daniel Garvăn, Adrian Bălășescu","doi":"10.46535/ca.30.2.09","DOIUrl":"https://doi.org/10.46535/ca.30.2.09","url":null,"abstract":"Ansamblul arheologic analizat în acest studiu provine din situl preistoric pluristratificat de la Șoimești – Merez (jud. Prahova). Piesele au fost descoperite în nivelurile de locuire atribuite perioadei timpurii a epocii bronzului și într-un mormânt de inhumație. Din os au fost confecționate mai ales vârfuri, urmate de falange perforate, dăltițe și un ac, în timp ce din corn a fost confecționată o daltă, iar din dinte, un racloir și un pandantiv. În mormânt, alături de alte piese de inventar funerar (vase, inel de argint, artefacte de cupru), au fost depuse pandantive de dinte de mamifere, alături de mărgele circulare de cochilie de bivalvă / scoică și tubulare de cochilie de scafopod. Toate piesele au fost analizate atât macroscopic, cât și microscopic, cu scopul de a reconstitui schemele tehnologice de transformare ale materiilor prime, precum și modalitățile de utilizare sugerate de modul de dezvoltare al uzurii. În final, pornind de la tipologia pieselor descoperite în situl preistoric de la Șoimești, am căutat să identificăm analogii în contexte culturale contemporane.","PeriodicalId":169679,"journal":{"name":"Cercetări Arheologice","volume":"159 6","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2023-11-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"135713772","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
The present paper is part of a series of publications related to the research carried out in the last decade in the early Roman contexts from Capidava (Constanța County), as well. The subject of the article is a batch of 17 fragmentary ceramic vessels, belonging to the terra sigillata category. Of these, the first 16 items (Cat. nos. 1-16) are fragments of imported vessels produced in the famous ceramic production centre of La Graufesenque, in South Gaul. The last vessel, Cat. no. 17, is of local production, from the category called Pontic sigillata decorated by the barbotine technique. The entire batch of ceramic material was discovered during the archaeological excavation carried out at the Late Roman headquarters building (principia), during which the foundations of this building were also excavated. Beneath these foundations were discovered the ruins of an early Roman habitation level represented by military barracks-type buildings, a stone-paved street, a well, a rubbish pit and a waste drain that led to that pit. The material presented by us comes from this earliest context, respectively from all the urban planning elements listed above, especially from the waste drain and the rubbish pit. The dating of the material is early, namely the Flavian era until the end of Trajan’s reign. From this point of view, the ceramic material presented here completes the picture provided by other categories of material previously published from the same archaeological context.
{"title":"Samian Ware in Early Roman Contexts at Capidava","authors":"Alexandru Rațiu, Ioan Carol Opriș","doi":"10.46535/ca.30.2.14","DOIUrl":"https://doi.org/10.46535/ca.30.2.14","url":null,"abstract":"The present paper is part of a series of publications related to the research carried out in the last decade in the early Roman contexts from Capidava (Constanța County), as well. The subject of the article is a batch of 17 fragmentary ceramic vessels, belonging to the terra sigillata category. Of these, the first 16 items (Cat. nos. 1-16) are fragments of imported vessels produced in the famous ceramic production centre of La Graufesenque, in South Gaul. The last vessel, Cat. no. 17, is of local production, from the category called Pontic sigillata decorated by the barbotine technique. The entire batch of ceramic material was discovered during the archaeological excavation carried out at the Late Roman headquarters building (principia), during which the foundations of this building were also excavated. Beneath these foundations were discovered the ruins of an early Roman habitation level represented by military barracks-type buildings, a stone-paved street, a well, a rubbish pit and a waste drain that led to that pit. The material presented by us comes from this earliest context, respectively from all the urban planning elements listed above, especially from the waste drain and the rubbish pit. The dating of the material is early, namely the Flavian era until the end of Trajan’s reign. From this point of view, the ceramic material presented here completes the picture provided by other categories of material previously published from the same archaeological context.","PeriodicalId":169679,"journal":{"name":"Cercetări Arheologice","volume":"161 1","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2023-11-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"135713857","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
Im Herbst 2022 wurden auf einer Webseite von illegaler Sondengänger in der Ukraine einige Fotos einer Bronzefibel veröffentlicht, die vermutlich in Kamenez-Podolsk entdeckt wurde. Das Stück gehört dem II. Typ der sog. „Pommerschen Fibel“ nach H.-J. Eggers. Die Analogien für solche Stücke befinden sich fast ausnahmslos im nördlichen Mecklenburg, in Vorpommern und auf der Insel Rügen. Zwei „Pommersche Fibeln“ wurden auch im heutigen Rumänien gefunden. Chronologisch werden solche Funde in die Stufe LT C2 und LT D1 eingeordnet.
{"title":"Eine „Pommersche Fibel“ vermutlich aus Kamenez-Podolsk (Ukraine)","authors":"Vasile Iarmulschi","doi":"10.46535/ca.30.2.10","DOIUrl":"https://doi.org/10.46535/ca.30.2.10","url":null,"abstract":"Im Herbst 2022 wurden auf einer Webseite von illegaler Sondengänger in der Ukraine einige Fotos einer Bronzefibel veröffentlicht, die vermutlich in Kamenez-Podolsk entdeckt wurde. Das Stück gehört dem II. Typ der sog. „Pommerschen Fibel“ nach H.-J. Eggers. Die Analogien für solche Stücke befinden sich fast ausnahmslos im nördlichen Mecklenburg, in Vorpommern und auf der Insel Rügen. Zwei „Pommersche Fibeln“ wurden auch im heutigen Rumänien gefunden. Chronologisch werden solche Funde in die Stufe LT C2 und LT D1 eingeordnet.","PeriodicalId":169679,"journal":{"name":"Cercetări Arheologice","volume":"160 6","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2023-11-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"135713858","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
În perioada dintre 2007 și 2013 au fost efectuate campanii anuale de săpătură în situl arheologic de la Iepurești, unde a fost deschisă o suprafață de 85 mp, la periferia nordică a așezării. În această așezare au fost evidențiate niveluri de locuire și structuri de tip gropi atribuite culturii Glina și niveluri de locuire, gropi și locuințe ce pot fi atribuite culturii Gumelnița. În acest articol sunt analizate 14 artefacte, reprezentând întregul lot de figurine antropomorfe gumelnițene descoperit în sit. Cu toate că acest lot este puțin numeros și este foarte fragmentar, observațiile realizate asupra modului de fabricare, morfologiei, tehnicilor și motivelor decorative sunt foarte interesante și completează o imagine, și ea fragmentară, asupra unei categorii de obiecte de lut puțin cunoscute, datorită săpăturilor reduse ca număr în niveluri atribuite fazei A1 a culturii Gumelnița, așa cum sunt cele din așezarea de la Iepurești. Artefactele vor fi prezentate în contextul descoperirilor similare provenind din niveluri de locuire atribuite fazei incipiente a culturii Gumelnița, dar și într-un context cultural mai larg, al influențelor percepute ca fiind din medii culturale vecine.
{"title":"Plastica antropomorfă de lut din așezarea gumelniţeană de la Iepurești (jud. Giurgiu)","authors":"Ana Ilie, Raluca Kogălniceanu","doi":"10.46535/ca.30.2.03","DOIUrl":"https://doi.org/10.46535/ca.30.2.03","url":null,"abstract":"În perioada dintre 2007 și 2013 au fost efectuate campanii anuale de săpătură în situl arheologic de la Iepurești, unde a fost deschisă o suprafață de 85 mp, la periferia nordică a așezării. În această așezare au fost evidențiate niveluri de locuire și structuri de tip gropi atribuite culturii Glina și niveluri de locuire, gropi și locuințe ce pot fi atribuite culturii Gumelnița. În acest articol sunt analizate 14 artefacte, reprezentând întregul lot de figurine antropomorfe gumelnițene descoperit în sit. Cu toate că acest lot este puțin numeros și este foarte fragmentar, observațiile realizate asupra modului de fabricare, morfologiei, tehnicilor și motivelor decorative sunt foarte interesante și completează o imagine, și ea fragmentară, asupra unei categorii de obiecte de lut puțin cunoscute, datorită săpăturilor reduse ca număr în niveluri atribuite fazei A1 a culturii Gumelnița, așa cum sunt cele din așezarea de la Iepurești. Artefactele vor fi prezentate în contextul descoperirilor similare provenind din niveluri de locuire atribuite fazei incipiente a culturii Gumelnița, dar și într-un context cultural mai larg, al influențelor percepute ca fiind din medii culturale vecine.","PeriodicalId":169679,"journal":{"name":"Cercetări Arheologice","volume":"161 2","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2023-11-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"135713856","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
Brățările de Spondylus și Glycymeris, descoperite în necropola de la Cernica – Mănăstirea Iezerul, aflate în colecțiile Muzeului Municipiului București fac obiectul acestui studiu. Conform monografiei și carnetelor de săpătură aceste podoabe au fost descoperite (fiind depuse ca ofrandă funerară) la un număr de 11 defuncți. Urmele de uzură observate la o parte dintre obiecte sunt consecința purtării în timpul vieții indivizilor, obiectele nefiind create exclusiv pentru a fi depuse ca inventar funerar.
{"title":"Necropola de la Cernica. Brățări din inventarul funerar al mormintelor","authors":"Camelia-Mirela Vintilă","doi":"10.46535/ca.30.2.02","DOIUrl":"https://doi.org/10.46535/ca.30.2.02","url":null,"abstract":"Brățările de Spondylus și Glycymeris, descoperite în necropola de la Cernica – Mănăstirea Iezerul, aflate în colecțiile Muzeului Municipiului București fac obiectul acestui studiu. Conform monografiei și carnetelor de săpătură aceste podoabe au fost descoperite (fiind depuse ca ofrandă funerară) la un număr de 11 defuncți. Urmele de uzură observate la o parte dintre obiecte sunt consecința purtării în timpul vieții indivizilor, obiectele nefiind create exclusiv pentru a fi depuse ca inventar funerar.","PeriodicalId":169679,"journal":{"name":"Cercetări Arheologice","volume":"173 1","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2023-11-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"135713936","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
Acesta este un raport al celor mai recente rezultate ale cercetărilor arheologice și pluridisciplinare efectuate în castrele din sud-vestul Daciei. Intenția acestei treceri în revistă a informațiilor este oferirea unei imagini actualizate și uniformizate a principalelor date tehnice referitoare la aceste fortificații. Actualizarea informațiilor bibliografice, dar mai ales a imaginilor și a datelor cartografice le-am considerat foarte utile ca instrument de lucru pentru cercetări viitoare sau noi proiecte științifice și arheologice. Acest studiu este realizat în maniera rapoartelor dedicate anumitor zone ale Imperiului Roman, publicate periodic în volumele congreselor internaționale dedicate studiului frontierelor romane. După raportul prezentat la Congresul Internațional al Frontierelor Romane de la Zalău de Doina Benea și publicat în anul 1999, reeditat și adus la zi într-un volum dedicat istoriei Banatului în antichitate în anul 2016, au apărut câteva sinteze importante dedicate acestui spațiu care l-au avut ca autor sau principal autor pe Eduard Nemeth.
{"title":"Castrele romane din sud-vestul Daciei. O trecere în revistă și o actualizare","authors":"Ovidiu Țentea, Florian Matei-Popescu, Călin Timoc","doi":"10.46535/ca.30.2.20","DOIUrl":"https://doi.org/10.46535/ca.30.2.20","url":null,"abstract":"Acesta este un raport al celor mai recente rezultate ale cercetărilor arheologice și pluridisciplinare efectuate în castrele din sud-vestul Daciei. Intenția acestei treceri în revistă a informațiilor este oferirea unei imagini actualizate și uniformizate a principalelor date tehnice referitoare la aceste fortificații. Actualizarea informațiilor bibliografice, dar mai ales a imaginilor și a datelor cartografice le-am considerat foarte utile ca instrument de lucru pentru cercetări viitoare sau noi proiecte științifice și arheologice. Acest studiu este realizat în maniera rapoartelor dedicate anumitor zone ale Imperiului Roman, publicate periodic în volumele congreselor internaționale dedicate studiului frontierelor romane. După raportul prezentat la Congresul Internațional al Frontierelor Romane de la Zalău de Doina Benea și publicat în anul 1999, reeditat și adus la zi într-un volum dedicat istoriei Banatului în antichitate în anul 2016, au apărut câteva sinteze importante dedicate acestui spațiu care l-au avut ca autor sau principal autor pe Eduard Nemeth.","PeriodicalId":169679,"journal":{"name":"Cercetări Arheologice","volume":"69 3-4","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2023-11-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"135715321","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
Alexandru Rațiu, Mihaela Simion, Laurențiu-Marian Angheluță
The topic of this paper is a Roman cavalry sports helmet, or more specifically two halves of the same item, made out of copper alloy. It is part of a category of highly decorated military equipment, designed for parade or, more precisely, used in equestrian games/processions by cavalrymen of the Roman army. It was discovered in the area of the Islaz Roman fortifications, on the Olt River Roman frontier, the so-called limes Alutanus. The discovery in itself is spectacular. Both parts of the helmet were discovered almost in the same place, in two separate occasions, both accidental, by private citizens, in a time span of four months. The two fragments that form a whole helmet are well preserved and they present a strong point for the Roman presence at Islaz. The item in itself is a rare and beautiful find, this helmet in particular being the second of its kind (type) known to be found in the world. The helmet is from the Vechten Type, or pseudo-Phrygian type, named after its only analogy, the helmet from Vechten (Netherlands).
{"title":"The Roman Sports Cavalry Helmet from Islaz (Teleorman County, Romania)","authors":"Alexandru Rațiu, Mihaela Simion, Laurențiu-Marian Angheluță","doi":"10.46535/ca.30.2.15","DOIUrl":"https://doi.org/10.46535/ca.30.2.15","url":null,"abstract":"The topic of this paper is a Roman cavalry sports helmet, or more specifically two halves of the same item, made out of copper alloy. It is part of a category of highly decorated military equipment, designed for parade or, more precisely, used in equestrian games/processions by cavalrymen of the Roman army. It was discovered in the area of the Islaz Roman fortifications, on the Olt River Roman frontier, the so-called limes Alutanus. The discovery in itself is spectacular. Both parts of the helmet were discovered almost in the same place, in two separate occasions, both accidental, by private citizens, in a time span of four months. The two fragments that form a whole helmet are well preserved and they present a strong point for the Roman presence at Islaz. The item in itself is a rare and beautiful find, this helmet in particular being the second of its kind (type) known to be found in the world. The helmet is from the Vechten Type, or pseudo-Phrygian type, named after its only analogy, the helmet from Vechten (Netherlands).","PeriodicalId":169679,"journal":{"name":"Cercetări Arheologice","volume":"160 2","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2023-11-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"135713770","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
京公网安备 11010802042870号
京ICP备2023020795号-1
扫码关注我们
求助内容：
应助结果提醒方式：